“Ma numesc, defapt nu-mi voi zice numele, doar
povestea…” Asta era scris pe a doua pagina a caietului vechi, cu paginile
ingalbenite. Asa incepea povestea fetei, de iubire din cate am vazut in primele
pagini. S-au intalnit intr-o zi de toamna, in autobuz. Mergea ca deobicei la
scoala dar in ziua aceea pentru ca plecase mai tarziu era singura. Cu castile
in urechi se uita ganditoare pe geam. Fata a vazut un baiat cu ochii verzi si
parul castaniu cum se uita insistent la ea. Nu mai retin in detaliu ce a
povestit, stiu doar ca au inceput sa vorbeasca si a doua zi s-au intalnit la un
suc. Nu am apucat sa iau caietul cu mine pentru ca a venit mama si a luat cutia
ce trebuia dusa la tomberon. Am apucat doar sa dau grabita la ultima pagina a
caietului. Acolo scria o data, stiu doar anul, era 2015 si ca nu s-a mai vazut cu el de vreo 10 ani, "...parca disparuse..."
Ma gandesc ce s-a
intamplat dupa. Nu am putut pastra caietul si asta ma oftica.
Dupa voi, ce s-a intamplat cu ei ?
Ce nu se putea întâmpla într-un asemenea interval de timp? Poate s-a băgat cineva între ei... sau el a murit.
RăspundețiȘtergereDee.
A fost frumos la inceput. Euforie, intalniri, imbratisari si saruturi. A tinut asa o vreme, pana cand intr-o zi, totul s-a schimbat. El nu mai era acelasi, nu o mai privea la fel; nu ii mai zambea ca inainte. Ea il iubea la fel de mult, dar el nu ii mai arata cat de importanta era pentru el, nu o mai facea sa se simta speciala. Cu timpul ea a renuntat ...nu avea rost. Totusi timpul a trecutl, ea a mai stat cu cativa baieti, dar niciunul nu era ca el. Ii era dor, foarte dor de ochii lui verzi, mai ales de vocea lui. Nu l-a uitat, chiar daca a trecut zece ani.L-a vazut o data trecand pe strada, parca i-a zambit, dar nu. Nu ei ii zambise, ci iubitei lui care venea din spatele ei.
RăspundețiȘtergereImi place ! :)
Ștergerese putea intampla absolut orice... ne putem inchipui -n de povesti si niciuna sa nu corespunda ..
RăspundețiȘtergereSpune-ne tu.
RăspundețiȘtergereSi-a gasit alta prietena.
RăspundețiȘtergeredoar ei stiu...
RăspundețiȘtergereS-au despartit...
RăspundețiȘtergereDupa zile euforice cu fluturasi in stomac si inimioare colorate, el nefiind de pe acele meleaguri,a trebuit sa plece. S-au inteles insa sa pastreze legatura prin scrisori si sa se revada cat de curand posibil. Dar mama fetei, o scorpie de femeie care nu avea pic de suflet in ea, vazand scrisorile si entuziasmul de pe fata fetei, s-a gandit sa stea la panda ca sa-i salte scrisorile. Avea alt plan pentru ea si viitorul ei. Si asa se facu ca cei doi asteptau in zadar cate un mesaj din partea celuilalt, care nu mai venea. Candva, s-au dat batuti si si-au vazut fiecare de viata lor, crezand ca cel care nu-i raspunde, si-a pierdut interesul.
RăspundețiȘtergereSi asa au trecut 10 ani de zile, ani in care fiecare si-a facut o parte din experienta vietii, fiecare avand familia sa. Insa ceva le lipsea. Nici unul dintre ei nu se simtea cu adevarat acasa. Sufletele lor erau triste, dezamagite,chiar disperate, si se intrebau daca asta e viata pe care si-au dorit-o. Din cand in cand, printre rafturile prafuite, dadusera de cutiuta cu amintiri in care cu multa grija erau pastrate scrisorile si fotografiile chipurior dragi pe care le mai pastrau intr-un coltisor al inimii. Erau singurele momente in care sufletele lor zburdau fericite pe taramuri doar de ei stiute.
Insa soarta nu a fost atat de cruda cu ei precum parea la acea ora, si lantul intrigilor n-a putut sa-i tina despartiti pentru totdeauna. Asa se facu, ca intr-o zi, s-au reantalnit. Chipurile lor erau marcate de urmele nemiloase ale vietii, insa sufletele lor erau aceleasi. Erau sufletele unor copii plini de viata, care cautau fericirea. S-au luat in brate, si de atunci incoace sunt nedespartiti...la bune si la rele. ;)
Imi place si mai mult ! eu nu m-as fi gandit la faza cu scrisorile pentru ca mi-am imaginat o poveste din zilele noastre. :))
Ștergerein zilele noastre mai traiesc si fiinte mai antice asa ca mine ;)cu amintiri antice dar deosebite ;)
ȘtergereTu nu ai blog ?
Ștergerenu. eu citesc si analizez. astea sunt pasiunile mele, si nu scrisul.
RăspundețiȘtergereCred că până la urmă a uitat-o.
RăspundețiȘtergerereferitor la comentariul tau. normal ca nu rezisti, adica sa iubesti nu inseamna nici sa fii sclav, eu doar am vrut sa pun in evidenta faptul ca uneori sau in marea majoritate a timpului oamenii sunt egoisti in cuplu, dar aici ma refer la parteneri care sa tina reciproc unul la alatul si sa fie ok, adica situatiile pe care le-ai evidentiat tu ar trebuie excluse. Iubesti dar nu poti nici sa te lasi chinuit de acea persoana, si mai cred ca daca persoana te loveste sau se comporta urat cu tine iubirea ce i-o porti dipare. :D scuze ca am scris aici :Ddar am vrut sa-ti zic direct. Pana la urma asta e parerea mea, poate e gresita, nu am de unde sa stiu, doar ca asa vad eu lucrurile, tu poate le vezi altfel.
RăspundețiȘtergerereferitor la postare
RăspundețiȘtergereprobabil ca au avut parte de momente frumoase si momente mai putin frumoase, insa magia aceea deispare daca nu e intretinuta...
Nu cred ca vom stii vreodata.
RăspundețiȘtergere