naspa !

 Stiti voi cat este de naspa sa-ti zica cea mai buna prietena a ta: "-Nu mai pot avea incredere in tine." stiti? daca nu va zic eu...e ingrozitor de naspa, rau, dureros. era tot ce aveam mai bun. Si cand iti dai seama de valoare unei persoane din viata ta? Abia atunci cand o pierzi. chiar daca eu nu am pierdut-o de tot pe ea ... dar am pierdut "o bucata" importanta din ea.

Eu

 Este o problema la mine (cred). Fiind singurul copil al mamei si chinuindu-se sa ramana insarcinata, am fost alintata foarte mult de ea. Si cam mereu am avut impresia ca lumea e roz, datorita ei. Ca pot sa obtin ce vreau cu usurinta, ca doar o am pe mama. Ei, am realizat ca nu e deloc asa. Si de asta sunt dezamagita la aproape fiecare cuvant urat si la fiecare gest mai nasol. Sunt slaba... trebuie sa invat sa fiu mai puternica. Dar e destul de greu.
 Nu dau vina pe mama, dar am fost obisnuita cu bunatate. si acum, ea cam tot la fel de multa imi ofera. Ma iarta de fiecare data, mai tipa la mine dar dupa 10 minute ii trece. Nu poate fi suparata pe mine si nici eu nu pot fi pe ea.
 Cred ca de asta am nevoie de iubire. Ea mi-o ofera dar nu am nevoie doar de iubirea materna. Nu este de ajuns. Deobicei aveam multa iubire si din partea prietenelor mele, dar m-au dezamagit si ele. Era de ajuns. Nu am simtit niciodata aceasta nevoie ciudata. Poate o simt si pentru ca m-am indragostit mai tare ca niciodata. Am un amalgam de sentimente in mine. Dezamagire, tristete si fericire, dispret, scarba ( e sentiment?)etc, suna urat... nici nu stiu daca scarba ar fi cuvantul potrivit. Sunt satula. As vrea sa schimb multe...

hmm... cam multe postari triste in ultimul timp. sa nu va imaginati ca sunt o emo kid, sau ceva de genu' :)). Rad, glumesc, ma mai si distrez, dar pe interior..simt altceva. Cand sunt singura, ca acum, sentimentele naspa ies la iveala. Cu "prietenii" sunt o persoana foarte vesela, zic eu. Oricum, nu o sa mai plang niciodata de fata cu cineva. :)



:(

 Ma simt singura... am nevoie de iubire. Vreau din tot sufletelul meu pe cineva care sa ma iubeasca si sa-mi demonstreze asta, nu doar sa-mi spuna. Sa simt bratele lui cum imi inconjoara trupul meu slab, respiratia sa pe gatul meu lung, buzele lui moi ce mi le saruta pe ale mele, sa simt ca ma iubeste.
 In acest moment, ma agat de orice gest de iubire pe care mi-l ofera cineva, indiferent ca vine de la prietene. Dar aceste gesturi sunt prea mici pentru a umple goliciunea imensa din sufletul meu. Am nevoie de un EL iubitor pentru a o umple, macar pe jumatate. Pe toata o poate umple doar o singura persoana, acum. Stiu ca sunt inca mica pentru a simti asta, dar sufletul meu nu stie ce varsta am. 
 Mereu imi ascund tristetea prin glume si zambete. Nimeni nu si-ar da seama ce simt eu cu adevarat. Doar aici, pe blog, imi pot dezvalui adevaratele mele sentimente. Am prietene cu care as putea vorbi dar pur si simplu nu pot. Am incredere in ele dar...e ceva in interiorul meu, ceva ce ma opreste sa le spun ce simt.

.

 "Cine o crede barbatu' sa-i manance rahatu' !" nu vreau sa jignesc pe niciun baiat dar asta spune tot. :)

Am un gust amar...

 M-am cam saturat de lumea asta. Mereu aud lucruri rele, urate. Sunt prea multe de astea si prea putine bune. As vrea sa aud mult mai des cuvinte frumoase sa vad oameni mai buni, mai fericiti. Prea multa tristete si rautate...

Am revenit !

 In primul rand, as vrea sa urez tuturor fetelor un sincer La multi ani! si sa imi cer scuze pentru ca nu am mai intrat pe blog, nu v-am mai citit postarile si nici nu am mai scris una. Sunt atat de curioasa ce mai faceti, ce sentimente, ganduri mai aveti si o sa trec pe la fiecare in parte. Scoala imi ocupa tot timpul. Nu invat non-stop sau ceva de genul, sincer nu ma prea omor cu asta dar sunt obosita. Foarte obosita cand ajung acasa. In ultima vreme nu prea am avut chef de multe lucruri. Am mai iesit prin oras, pe la petreceri dar asta nu pentru ca aveam neaparat chef de distractii...
 Tot ce vreau acum e o iubire sincera. Vreau pe cineva care sa ma iubeasca, sa tina cu adevarat la mine, sa nu ma minta si sa nu ma insele. Sa ma faca sa simt iubirea lui, nu doar sa-mi spuna. Vreau o iubire pe care sa nu o uit si chiar de se va termina sa imi amintesc cu drag de ea. Sa ne iubim si sa fim fericiti. Cer prea mult ? Poate o sa se intample asta pana la urma dar eu simt nevoia de afectiune acum. Ce sa fac ? am unele momente cand ma simt asa de naspa si starea mea naspa ar putea trece doar cu o singura imbratisare care sa vina din suflet.