relatii? nu...

 Relatiile la o varsta mica mi se par o prostie. adica poate pare frumos la prima vedere dar uita-te in profunzime. ce fac cei doi intr-un cuplu? precizez ca ea are 16 si el 17 dar gandeste ca unul de 14. se ling mult, scuzati-mi expresia, e super urata dar se potrivea contextului, se mai pipaie, poate trec si la nivelul urmator daca ei nu ii pasa de ce varsta are si pune pe primul loc dragostea mare pe care o simte datorita adorabilului si minunatului ei iubit, apoi poarta discutii superficiale (sau nu poarta :)) ), iar in final se despart. motivul? s au plictisit, unul din ei (sau ambii) intalnesc pe altcineva care li se pare mai interesant saaaau... au trecut la nivelul urmator si nu mai au nimic de castigat  de pe urma "relatiei". si dupa urmeaza sufereala...ca exista intr-o oarecare masura.
 Nu zic ca e gresit sa ai o relatie la varsta asta, poti invata destule chestii bune, ca sa stii pe viitor cum ar trebui sa procedezi, mai ales daca baiatul este putin mai mare si matur! sa porti o discutie calumea cu el si sa nu iti vorbeasca despre ce bine a fut*t-o pe X, Y, Z...asta sau sa citesti mult, dar mie mi se pare inutil sa ai o relatie lunga la aceasta varsta si sa fii cu acea persoana pentru totdeauna. mai bine experimentezi... hihi^^
 La 16 ani trebui sa stai cu prietenii, sa te distrezi cat mai mult, nu sa fii legata de un baiat. o sa ai timp toata viata ta. asta daca o sa te casatoresti ;))

ceva nou

 E frig, poate prea frig. si mi-a venit o pofta de scris. stiu ca nu am mai fost "bloggerita" de prin martie... de fapt nu am fost niciodata bloggerita cu adevarat :)) dar ma rog... scriam pe un blog, eram, intr-un fel.
 Sa revenim la frig... e februarie, deci iarna este pe sfarsite. as fi  cea mai happy daca zapada nu s-ar topi prin aprilie, ca in alti ani. nu inteleg! adica in calendar primavara vine din martie dar la mine nu e asa. la mine primavara vine atunci cand copacii infloresc deci atunci cand nu mai este zapada.
Vreau sa fie vara, cald, 35 de grade, eu pe o plaja, cu un suc in mana (sau o bere cu lamaie, hihi), citind ceva, sa ma balacesc din cand in cand in apa marii ca na... nu pot sta numai pe chez-long, ma topesc, nu de alta :)) si sa ma bucur de soare o zi intreaga cu riscul de a fi rosie ca racul seara. sufar o zi sau doua dar macar m-am bucurat de soare o zi intreaga.
....saaaaau, sa fiu oriunde, da' vara sa fie!
 Dar pana atunci ma duc sa dau drumul la centrala :(

naspa !

 Stiti voi cat este de naspa sa-ti zica cea mai buna prietena a ta: "-Nu mai pot avea incredere in tine." stiti? daca nu va zic eu...e ingrozitor de naspa, rau, dureros. era tot ce aveam mai bun. Si cand iti dai seama de valoare unei persoane din viata ta? Abia atunci cand o pierzi. chiar daca eu nu am pierdut-o de tot pe ea ... dar am pierdut "o bucata" importanta din ea.

Eu

 Este o problema la mine (cred). Fiind singurul copil al mamei si chinuindu-se sa ramana insarcinata, am fost alintata foarte mult de ea. Si cam mereu am avut impresia ca lumea e roz, datorita ei. Ca pot sa obtin ce vreau cu usurinta, ca doar o am pe mama. Ei, am realizat ca nu e deloc asa. Si de asta sunt dezamagita la aproape fiecare cuvant urat si la fiecare gest mai nasol. Sunt slaba... trebuie sa invat sa fiu mai puternica. Dar e destul de greu.
 Nu dau vina pe mama, dar am fost obisnuita cu bunatate. si acum, ea cam tot la fel de multa imi ofera. Ma iarta de fiecare data, mai tipa la mine dar dupa 10 minute ii trece. Nu poate fi suparata pe mine si nici eu nu pot fi pe ea.
 Cred ca de asta am nevoie de iubire. Ea mi-o ofera dar nu am nevoie doar de iubirea materna. Nu este de ajuns. Deobicei aveam multa iubire si din partea prietenelor mele, dar m-au dezamagit si ele. Era de ajuns. Nu am simtit niciodata aceasta nevoie ciudata. Poate o simt si pentru ca m-am indragostit mai tare ca niciodata. Am un amalgam de sentimente in mine. Dezamagire, tristete si fericire, dispret, scarba ( e sentiment?)etc, suna urat... nici nu stiu daca scarba ar fi cuvantul potrivit. Sunt satula. As vrea sa schimb multe...

hmm... cam multe postari triste in ultimul timp. sa nu va imaginati ca sunt o emo kid, sau ceva de genu' :)). Rad, glumesc, ma mai si distrez, dar pe interior..simt altceva. Cand sunt singura, ca acum, sentimentele naspa ies la iveala. Cu "prietenii" sunt o persoana foarte vesela, zic eu. Oricum, nu o sa mai plang niciodata de fata cu cineva. :)



:(

 Ma simt singura... am nevoie de iubire. Vreau din tot sufletelul meu pe cineva care sa ma iubeasca si sa-mi demonstreze asta, nu doar sa-mi spuna. Sa simt bratele lui cum imi inconjoara trupul meu slab, respiratia sa pe gatul meu lung, buzele lui moi ce mi le saruta pe ale mele, sa simt ca ma iubeste.
 In acest moment, ma agat de orice gest de iubire pe care mi-l ofera cineva, indiferent ca vine de la prietene. Dar aceste gesturi sunt prea mici pentru a umple goliciunea imensa din sufletul meu. Am nevoie de un EL iubitor pentru a o umple, macar pe jumatate. Pe toata o poate umple doar o singura persoana, acum. Stiu ca sunt inca mica pentru a simti asta, dar sufletul meu nu stie ce varsta am. 
 Mereu imi ascund tristetea prin glume si zambete. Nimeni nu si-ar da seama ce simt eu cu adevarat. Doar aici, pe blog, imi pot dezvalui adevaratele mele sentimente. Am prietene cu care as putea vorbi dar pur si simplu nu pot. Am incredere in ele dar...e ceva in interiorul meu, ceva ce ma opreste sa le spun ce simt.

.

 "Cine o crede barbatu' sa-i manance rahatu' !" nu vreau sa jignesc pe niciun baiat dar asta spune tot. :)

Am un gust amar...

 M-am cam saturat de lumea asta. Mereu aud lucruri rele, urate. Sunt prea multe de astea si prea putine bune. As vrea sa aud mult mai des cuvinte frumoase sa vad oameni mai buni, mai fericiti. Prea multa tristete si rautate...